Redobândirea cetățeniei române, pe înțelesul tuturor

Scris de Echipa haiSalut

24 iun., 2020

În România, există zeci de mii de persoane care la un moment dat și-au dobândit cetăţenia română, dar pe care au pierdut-o, ulterior – fie din motive neimputabile lor, fie pentru că le-a fost ridicată forțat de către autoritățile din perioada interbelică sau comunistă; în această situație se regăsesc și descendenții persoanelor mai sus amintite – până la gradul III. Anual, se solicită statului român redobândirea cetățeniei române, în temeiul descendenței din rude care au fost private în mod abuziv de aceasta.

 

Dosarul cetățeniei este unul foarte important, iar recent a reapărut în dezbaterea publică blocajul instituțional cu care se confruntă mii de oameni care așteaptă să-și (re)dobândească cetățenia română de mai bine de doi ani și jumătate (în condițiile în care termenul legal este de șase luni).

Conform legislației din România, cetățenia română se poate dobândi exclusiv prin trei modalități: prin naștere, prin adopție sau prin acordare la cerere. Pentru ultima variantă, persoana fără cetățenie (sau cetățeanul străin) trebuie să îndeplinească o serie de criterii, printre care:
– să domicilieze în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin opt ani (sau, în cazul în care este căsatorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin cinci ani de la data căsătoriei);
– să cunoască limba română, Constituția României, imnul național și noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, pentru a se integra în viața socială.

Există și posibilitatea redobândirii cetățeniei române, în cazul persoanelor care au pierdut-o din motive neimputabile lor. Echipa haisalut.ro a stat de vorbă cu un avocat român din București, specializat în procesul de redobândire a cetățeniei române, care ne-a facilitat accesul la legislație și la înțelegerea etapelor care trebuie îndeplinite pentru a (re)deveni cetățean român, în mod oficial.

Pasul I: Identificarea rudelor din România

Persoanele care vor să își redobândească cetățenia română trebuie să afle dacă părinții sau bunicii lor au fost cetățeni români și dacă le-a fost retrasă cetățenia română de către instituțiile statului român din perioada respectivă, sau dacă au renunțat de bunăvoie la cetățenia română. Conform legii cetățeniei române nr. 21/1991, art. 11, se prevede faptul că cetățenia română poate fi redobândită de către persoanele care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau pentru că le-a fost ridicată fără voia lor. Cetățenia poarte fi redobândită și de către descendenții acestora până la gradul III, inclusiv copii și nepoți, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară, sau cu menținerea acestuia în străinătate.

Pasul II: Acte de stare civilă pentru dovedirea legăturii de rudenie

Pentru a obține cetățenia română, este obligatoriu să se facă dovadă cu documente de stare civilă a existenței rudelor cu cetățenie română din vechiul teritoriu al României care cuprinde și părți din Bulgaria și Ucraina de astăzi, precum și teritoriul Republicii Moldova. Documentele de stare civilă, certificate de autoritățile române sau străine, atât pentru solicitant cât și pentru rude, trebuie depuse la dosar și furnizate Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).

Pasul III. Întocmirea dosarului de redobândire a cetățeniei române

Pe site-ul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), dosarul pentru redobândirea cetățeniei române trebuie să conțină următoarele acte:

1. Două fotografii color de dată recentă format 3.5 cm X 4.5 cm

2. Paşaportul, în original și în copie (cu traducere, după caz) legalizată;

3. Buletinul sau cartea de identitate, în original și în copie legalizată;

4. Cazier judiciar din străinătate în original și cu traducere în limba română, legalizată – dacă este cazul. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii.

5. Acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces sau de divorţ, extrase din Registrul de stare civilă, în original și/sau hotărâre judecătorească de reconstituire pe cale administrativă a actelor de stare civilă) în original și în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici, străbunici), foşti cetăţeni români şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii.

6. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă se doreşte dobândirea cetăţeniei române cu păstrarea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga, este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii;

7. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga, este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii;

8. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române. În cazul în care solicitantul a depus anterior o cerere de redobândire a cetățeniei române, o nouă cerere va putea fi înregistrată numai după prezentarea și depunerea unei dovezi privind încetarea efectelor ordinului, eliberată de misiunea diplomatică competentă. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii;

9. Acte de stare civilă în original și în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor şi cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;

10. Acordul părinților pentru dobândirea cetăţeniei române de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată la notar. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii. În cazul actelor emise de țările semnatare ale Convenției de la Haga este obligatorie aplicarea apostilei, în condițiile legii;

11. Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru dobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar, în prezenţa unui părinte.

Pasul IV. Depunerea dosarului

Cererea și dosarul de redobândire a cetățeniei române pot fi depuse doar personal la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie din București sau la birourile teritoriale din Iaşi, Suceava și Galaţi (cu excepția cazului în care persoana în cauză nu se poate deplasa din motive justificate sau medicale și, prin urmare, trebuie să depună prin mandatar o procură specială și autentică la sediul ANC, în baza unei aprobări prealabile scrise). În situația în care solicitantul locuiește în străinătate, dosarul de cetățenie poate fi depus la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care are domiciliul sau reședința.

Pasul V. Stadiul soluționării dosarului

Pe baza numărului de înregistrare primit la depunerea dosarului, se poate urmări pe site-ul instituției stadiul soluționării dosarului. Informațiile pot fi primite și în baza unei solicitări în scris adresate Autorității Naționale pentru Cetățenie. Președintele Comisiei pentru Cetățenie fixeaxă un termen la cel mult cinci luni de la data înregistrării cererii și a dosarului, pentru întrunirea comisiei care va verifica îndeplinirea condițiilor necesare redobândirii cetățeniei române.

Tot președintele comisiei dispune, prin rezoluție, solicitarea de relații de la instituțiile abilitate să informeze cu privire la îndeplinirea de către solicitant a unor condiții prevăzute de lege. Solicitantul trebuie să fie major și să dovedească prin comportament, atitudine, și acțiuni loialitate față de statul român; de asemenea, solicitanultul trebuie să nu întreprindă sau să sprijine acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale, dar și să fie cunoscut cu o comportare bună și să nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.

Tot președintele comisiei dispune, prin rezoluție, solicitarea de relații de la instituțiile abilitate să informeze cu privire la îndeplinirea de către solicitant a unor condiții prevăzute de lege. Solicitantul trebuie să fie major și să dovedească prin comportament, atitudine, și acțiuni loialitate față de statul român; de asemenea, solicitanultul trebuie să nu întreprindă sau să sprijine acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale, dar și să fie cunoscut cu o comportare bună și să nu fi fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român.

Informațiile despre relațiile solicitantului sunt comunicate comisiei în termen de cel mult 60 de zile sau, după caz, în situații excepționale, la cel mult cinci luni de la înregistrarea cererii.

Pasul VI. Emiterea ordinului președintelui ANC

După primirea tuturor documentelor de la autorități și analizarea cererii și a dosarului, Comisia de Cetățenie întocmește un raport pe care îl înaintează președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pentru aprobarea sau respingerea motivată a cererii de redobândire a cetățeniei. Dacă dosarul respectă toate cerințele legale, președintele instituției emite un ordin de redobândire a cetățeniei române care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, la adresa declarată. În cazul în care nu se îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, se va comunica ordinul de respingere a cererii de redobândire a cetățeniei române, care poate fi atacat în Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București, în termen de 15 zile. Hotărârea tribunalului poate fi la rândul ei atacată în contencios administrativ și fiscal la Curtea de Apel București.

Pasul VII. Depunerea jurământului pentru cetățenie

În termen de șase luni de la data comunicării ordinului președintelui ANC, persoana care solicită este invitată să depună jurământul de credință față de statul român pentru eliberarea certificatului de cetățenie. În ședința solemnă, solicitantul depune Jurământul de credință la sediul ANC în fața ministrului Justiției sau a președintelui ANC, ori a unuia dintre cei doi vicepreședinți delegați ai instituției (dacă a cerut stabilirea domiciliul în România). Dacă solicitantul a optat pentru menținerea domiciliului în străinătate, acesta va depune jurământul de credință în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază, care îi va elibera certificatul de cetățenie română.

Există și excepția posibilității depunerii jurământului în țară, pentru acele persoane care solicită menţinerea domiciliului în străinătate, doar cu acordul din partea șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

Conținutul jurământului are următoarea frază: „Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României”.

După depunerea jurământului, solicitantul primește certificatul de cetățenie română și se poate numi, în mod oficial, cetățean român.

Citește și…

Citește și…

Share This