INTERVIU cu Marin Gherman, despre situația presei românești din Ucraina

Scris de Echipa haiSalut

1 nov., 2020

Marin Gherman este jurnalist, scriitor, politolog, dar și președinte fondator și redactor-șef al Centrului Media BucPress din Cernăuți, unicul trust de presă al românilor din Ucraina. Într-un interviu cu echipa haisalut.ro, ne vorbește despre situația presei românești din Ucraina, despre provocările pe care jurnaliștii români din Ucraina le întâmpină, dar și despre planurile de viitor pentru Centrul Media BucPress din Cernăuți..

Haisalut.ro: Stimate domnule Gherman, cum ai descrie situația actuală a presei românești din Ucraina? Care sunt evoluțiile pozitive înregistrate și care sunt problemele cu care încă se mai confruntă?

Marin Gherman: În primul rând, vă mulțumesc pentru atenția acordată problemelor funcționării presei de limba română din Ucraina – atât prin acest interviu, cât și prin activitățile culturale pe care le desfășurați. În momentul de față, presa românească – în special cea din regiunea Cernăuți, trece printr-o fază de transformare. Au dispărut o serie de publicații vechi, au apărut altele noi, are loc reforma audiovizualului public, au fost introduse cote lingvistice la radio și TV, iar greutățile financiare, în loc să dispară, au devenit insuportabile pentru unele organe de presă. Dacă vorbim de probleme, vreau să vă mărturisesc că presa românească din Ucraina nu este diversă, ca în România sau ca în Republica Moldova. De exemplu, în regiunile Transcarpatia și Odesa nu există niciun ziar românesc care ar putea fi abonat prin poștă sau care să apară săptămânal; nu mai vorbesc de agenții de știri care să funcționeze zilnic. Sunt publicații interesante acolo, foarte utile, dar ale căror apariție este una ocazională. De aici și impactul simbolic al acestor organe de presă. Presa trebuie să fie funcționeze regulat, fără zile libere sau pauze mari – în caz contrar, se pierde legătura cu comunitatea românească, iar vidul informațional este ocupat de organe de presă care apar în alte limbi săptămânal sau zilnic, în special în limba ucraineană.

Dacă vorbim de ziare, Ucraina, din păcate, nu finanțează nicio publicație românească, (acest lucru survenind în urma adoptării legii privind dezetatizarea presei scrise). Pentru comparație, din informațiile de care dispunem, există cinci organe de presă pe suport de hârtie în limba ucraineană, finanțate de România. Nu se respectă nici principiul proporționalității, și nici măcar cel al parității în domeniul susținerii presei minorităților naționale din Ucraina și România. Pe de altă parte, posturile de radio și TV au avut de suferit în urma reformei audiovizualului public. De fapt, de jumătate de an nu mai există redacții de radio la Cernăuți, Ujgorod sau Odesa în cadrul audiovizualului public, rămân în istorie renumitele redacții românești separate de la Radio Bucovina din Cernăuți sau Radio Tisa din Ujgorod, unele transformate în canale de YouTube și / sau podcasturi săptămânale. În urma introducerii unor cote lingvistice la TV și radio, a devenit imposibil proiectul deschiderii unor posturi de radio și TV care să emită nonstop în limba română prin cablu, satelit sau prin semnal digital. Există cote lingvistice la muzică, emisiuni, știri etc., iar cine difuzează mai puțină muzică ucraineană sau știri în limba ucraineană decât prevede legea, riscă să fie amendat sau să se trezească fără licență. Unicul spațiu al libertăți rămâne presa online, care a cunoscut o înflorire, proces pe larg răspândit peste tot în lume.

Din păcate, nu există la Cernăuți vreo catedră de jurnalism în limba română, iar Catedra de Filologie Română și Clasică din cadrul Universității din Cernăuți trece prin grele încercări. Mai mult, am constat o mare criză a managementului de presă. Timp de 30 de ani, au fost ignorate aspecte fundamentale în funcționarea presei libere: managementul, marketingul, accesarea de fonduri europene sau guvernamentale, angajarea unor specialiști care să sondeze website-urile de finanțări nerambursabile și să le obțină, colaborarea cu agențiile de reclamă. Nu mai vorbesc despre posibilitățile de monetizare în regim online a activității mass-media sau despre reclama economică și / sau politică. Presa românească din Ucraina s-a trezit cu mulți jurnaliști buni, mulți scriitori și eseiști, filologi de excepție, dar fără manageri. Presa nu a reușit să învețe modelele occidentale sau nici nu și-a propus să facă acest lucru, renunțând să oferă cititorilor / ascultătorilor / telespectatorilor prioritar ceea ce ei își doresc. Printre rânduri, contextual, dacă este necesar, opinia publică poate fi formată și educată în spirit național românesc. Dar ce se întâmplă? O serie de organe de presă (atât românești, cât și ucrainene), continuă tradițiile vechi, publicul urmând să laude și să citească cu orice preț ceea ce scrie jurnalistul, chiar dacă subiectul nu mai interesează pe nimeni. Este o cale spre prăpastie și mulți au căzut în ea fără să conștientizeze ce s-a întâmplat. Chiar ne gândim – la nivelul Centrului Media BucPress – să realizăm în 2021, în colaborare cu ICR, o serie de training-uri în cadrul Școlii Jurnalistului Român (ediția III) – dedicată în exclusivitate managementului de presă, la care vom avea ca lectori directori de publicații românești și europene de succes.

Haisalut.ro: Care a fost punctul de plecare pentru înființarea Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina – și ce obiective v-ați propus, odată cu lansarea acestei inițiative?

Marin Gherman: La început, în 2014, am înființat un website de știri cu numele BucPress, care să informeze locuitorii regiunii Cernăuți despre evenimentele culturale, economice, sociale, politice din zona lor, dar și din Ucraina, România și Republica Moldova. Un an mai târziu, alături de unii jurnaliști notorii din nordul Bucovinei – ca Vitalie Zâgrea, Leonid Parpauț ș.a., am înființat Centrul Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, scopul acestui ONG, potrivit Statutului, fiind dezvoltarea presei de limba română și constituirea unui trust de presă românească, care să includă o agenție de presă, un post de radio, un post TV și un ziar sau o revistă. În paralel, asociația urma să organizeze evenimente culturale, științifice, educative ș.a. Au fost ani grei, în care învățam multe lucruri din mers. Unii ne criticau la diverse întâlniri, spunând că presa online nu va avea niciun viitor, alții ne considerau oameni naivi, dar ne-au încurajat. Timpul a arătat, însă, că procesele de digitizare și informatizare au trecut ca un tăvălug peste presa care apare pe suport de hârtie și care nu a dorit să se modernizeze de la un an la altul. Adaptabilitatea este rețeta succesului zilei de mâine, indiferent de domeniul de activitate. În decembrie (anul curent) vom împlini cinci ani de la fondare – și vă spun cu bucurie că în fiecare an am tot adăugat noi elemente la structura noastră, BucPress devenind, în fond, primul și unicul trust de presă de limba română din Ucraina. Mai mult decât atât, avem și o filială a Centrului Media BucPress în regiunea Transcarpatia și ne dorim să ne extindem instituțional și asupra sudului Basarabiei.

Haisalut.ro:Cum sunt structurate organele de presă administrate de Centrul Media BucPress și ce roluri au acestea? Cum reușiți să supraviețuiți financiar în această perioadă dificilă?

Marin Gherman: Centrul Media BucPress, ca asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, cu sediul la Cernăuți și cu o filială în regiunea Transcarpatia (Maramureșul din dreapta Tisei) administrează patru organe de presă: Agenția de știri BucPress din Cernăuți (www.bucpress.eu) – cel mai cunoscut și important din punctul meu de vedere, cartea noastră de vizită; Radio Cernăuți – un post de radio online, unicul din Ucraina care emite nonstop în limba română, înființat în 2016 în colaborare cu Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuți; BucPress TV – televiziune online, care începând cu 2017 a realizat sute de reportaje, documentare, interviuri, a luat trofee la concursuri internaționale de film etc.; ultimul organ de presă înființat de noi este revista de gândire românească din Cernăuți „BucPress”, care a însemnat acum un an o revenire de la online spre presa pe suport de hârtie. Această revistă apare atunci când dispunem de resurse financiare, iar celelalte organe de presă funcționează fără întreruperi. Toate organele de presă din cadrul trustului nostru necesită o atenție aparte și resurse tehnice, umane, financiare, sociale etc.

Multe lucruri am învățat din mers, am studiat experiența colegilor noștri din Ucraina, din România și alte state, am încercat să nu ne concentrăm pe un singur gen de activitate, ci să ne axăm pe principiul de multimedia. De exemplu, la Radio Cernăuți am realizat în premieră pentru comunitatea românească emisiuni după modelul „radio vision”, când invitatul emisiunii era și filmat în direct, am utilizat pe larg rețelele de socializare, am lansat un canal de Telegram, am inițiat newsletter. Am lansat în 2017 aplicația Radio Cernăuți pentru Android și iOS, astfel încât tânăra generație să aibă acces la muzică românească, emisiuni și știri pe dispozitivele lor. Am inclus Radio Cernăuți în rețeaua TuneIN, în 2020 am publicat o nouă versiune a website-ului BucPress pentru dispozitive mobile. Modernizarea și cheltuielile pentru dotare tehnică sau servicii IT au loc anual, în baza statisticilor și ecourilor de la cei ce ne urmăresc.

Ne-au ajutat mult și parteneriatele ce le avem cu organe importante de presă din România. De exemplu, în 2017 am semnat un acord de colaborare cu RFI România (schimb de informații radio și website), în 2018 am devenit parteneri instituționali cu Societatea Românească de Radiodifuziune în cadrul schimbului de emisiuni Radio România Internațional – Radio Cernăuți, iar în 2020 BucPress TV devine partener instituțional al posturilor TVR Internațional și TVR Moldova. Începând cu 2018, Agerpres ne-a oferit accesul gratuit la fluxul de știri interne și externe, ceea ce a fost un real ajutor pentru noi. Aceste parteneriate ne-au consolidat foarte mult. Aduc mulțumiri pe această cale tuturor partenerilor noștri, asociațiilor și agențiilor de presă care au crezut în noi.

Nici nu vă imaginați cât de uimiți am rămas în martie 2018 când TVR a difuzat în premieră un documentar realizat de jurnaliștii din Ucraina. Este vorba de filmul „Limba noastră cea română…” de BucPress TV (regizor Leonid Parpauț), care reflectă atitudinea românilor bucovineni față de Legea Educației din Ucraina. Nu vă imaginați câte bucurii aduc emisiunile de dedicații muzicale realizate de Vitalie Zâgrea pentru Radio Cernăuți bucovinenilor de acasă, dar și celor ce sunt la munci sezoniere peste hotare, câtă melodie pentru suflet găsim în podcasturile BucPress „Duminici cu poezie” de Mirela Amarie, câtă dragoste față de neam – în emisiunile Marianei Struț, câtă promptitudine, inovație și seriozitate în știrile Elvirei Chilaru despre românii din Transcarpatia. Aș vrea să amintesc echipa Centrului Media BucPress, implicată în implementarea proiectelor noastre de presă: Vitalie Zâgrea, Leonid Parpauț, Mirela Amarie, Mariana Struț, Svetlana Pantea, Georgeta Marina (filiala Transcarpatia), Elvira Chilaru (filiala Transcarpatia), Dorina Popescu, Vasile Barbuța; echipa IT: Vitalie Romaniuc, Elena Presneacov. Avem și mulți alți membri ai asociației noastre care nu sunt implicați în munca la redacție, dar care ne sprijină în diferite moduri.

Ne-am bucurat de susținerea constantă a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (în trecut – Minister), care a crezut în noi, dar și de sprijinul unor asociații sau organizații din România: Asociația „Eurocentrica”, Asociația „Convergențe Europene”, RoAid, RFI România ș.a. De asemenea, desfășurăm diverse proiecte științifice și culturale, prestăm servicii de analiză, promovare, consultanță, traduceri, reclamă, PR, iar o mare parte din fondurile obținute le direcționăm spre susținerea organelor noastre de presă. Accesăm fonduri nerambursabile colaterale activităților de presă, dar care ne ajută să supraviețuim financiar.

Haisalut.ro: În ce măsură reușește presa de limbă română să fie un element de coeziune socială și identitară pentru comunitatea românească din nordul Bucovinei?

Marin Gherman: În mare parte reușește. Dacă școlile sunt supuse unor încercări în urma politicilor lingvistice din Ucraina, atunci presa devine mai mult decât importantă. Presa nu numai că informează în limba română, dar și formează opinia publică. Din aceste considerente, am solicitat și solicit statutului ucrainean, precum și celui român, să susțină toate organele de presă românească din Ucraina, indiferent de proprietar sau domeniu de activitate. Libertatea expresiei este rodnică atunci când se bazează pe o competiție de idei și modele, de aceea, nu poate să existe prea multă presă românească. Suntem contactați deseori de locuitorii satelor românești din regiunea Cernăuți atunci când apare o problemă în relația cu autoritățile, când a fost observat un neadevăr. Suntem rugați să venim cu o echipă de filmare și să reflectăm durerile oamenilor, să depunem toate eforturile pentru ca ei să fie auziți în Ucraina, dar și în România. În acele clipe simt că facem un lucru important, suntem necesari, este nevoie de noi. Acesta este un sentiment aparte… Am reflectat diverse evenimente în cadrul inițiativelor de închidere a unor școli sau grădinițe, în contextul luării unor decizii nefavorabile etnicilor români etc. și vreau să vă mărturisesc că apariția jurnaliștilor noștri în unele localități, la unele întâlniri sau dezbateri, au determinat deseori o revenire la normal, autoritățile se speriau de gălăgie mediatică și renunțau la deciziile adoptate. Nu este totdeauna așa, dar au fost multe cazuri. Am simțit deseori, dar mai ales după înființarea BucPress TV, că presa poate să devină o a patra putere, dacă cunoaște mecanismele de interacțiune între mediul politic și cel informațional.

Haisalut.ro: Ce proiecte ați dezvoltat pe parcursul anilor și care este strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung a Centrului Media BucPress?

Marin Gherman: În afară de organele noastre de presă, am organizat în ultimii ani diverse evenimente culturale și științifice. De exemplu, am realizat două ediții ale Școlii Jurnalistului Român, una chiar în 2020, în parteneriat cu ICR București. Studenți, elevi și jurnaliști au învățat cum se face o presă de calitate de la ziariști renumiți din România. Am încheiat cu succes diverse proiecte de cercetare, în parteneriat cu Moldova Institut Leipzig, printre care „Conflicte lingvistice: identificare, analizare, dezamorsare”, „Memoria istorică în Bucovina”, „Situația drepturilor minorităților naționale”. În parteneriat cu Editura „Alexandru cel Bun” am desfășurat la Cernăuți două ediții a Salonului Internațional de Carte Românească. În 2019, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuți și Centrul de Studii Românești, am organizat o masă rotundă dedicată integrării europene în cadrul preluării de către România a președinției la Consiliul UE. În 2018 Centrul Media BucPress și Institutul pentru Democratizare și Dezvoltare din Kiev au organizat prima masă rotundă româno-ucraineană consacrată reflectării în istorie și în presă a subiectului Masacrului de la Fântâna Albă. La Cernăuți au avut loc și Zilele filmului istoric în Bucovina, festival de cinematografie românească, organizat în colaborare cu „Bukowina Alpineverein”din Vatra Dornei. În cadrul Zilelor filmului istoric a fost proiectat filmul AGERPRES „Marea Unire – România, la 100 de ani” și alte pelicule. Am organizat mai mulți ani la rând Școala Tânărului Jurnalist Creștin din Cernăuți, jurnaliștii Centrului Media BucPress au fost implicați în formarea de abilități și competențe în domeniul jurnalismului creștin la studenții români de la Colegiul Biblic „Vocea Evangheliei” din Cernăuți. În momentul de față, implementăm un proiect transfrontalier finanțat de UE – „Tezaurul etnic special al Bucovinei” în cadrul programului operațional comun România – Ucraina 2014-220, iar asociația noastră se ocupă de studierea și digitizarea patrimoniului cultural imaterial a cinci etnii din nordul Bucovinei. În viitor, ne dorim să păstrăm și să modernizăm organele noastre de presă, dar și să realizăm cât mai multe proiecte culturale și științifice. Strategia noastră constă în consolidarea pozițiilor trustului de presă românească și dezvoltarea acestuia.

Haisalut.ro: Cum vedeți viitorul presei românești din Ucraina în contextul pandemiei? Spre ce ne îndreptăm?

Marin Gherman: Dacă vorbim despre proiectele noastre de presă, ele practic nu au fost afectate de pandemie. Dimpotrivă, în vremea carantinei stricte, când toți erau acasă, am avut vizualizări record pe website. Problemele, însă, pot să apară la capitolul reclamei, sponsorizărilor și posibilității de deplasare în localități. Mobilitatea jurnalistului a fost redusă în perioada carantinei stricte. O altă problemă ar putea fi sărăcirea populației. Cele două ziare de limba română din regiunea Cernăuți, „Gazeta de Herța” și „Monitorul bucovinean”, publicații independente, sunt finanțate din abonamente, iar o eventuală criză economică determinată de pandemie s-ar putea răsfrânge asupra posibilităților financiare a românilor a le abona. Pandemia modifică situația geopolitică, dar și cea din domeniul managementului de presă la nivel regional, național și global. Posturile de radio și TV mari concediază mulți jurnaliști și angajează câțiva specialiști în IT și / sau comunicare pentru promovarea podcast-urilor. Aceștia se ocupă de segmentarea unor emisiuni mari la radio sau TV în secvențe de podcast și promovarea lor ca element separat pe Facebook sau Instagram. În acest context, cred că va avea de suferit jurnalismul ca profesie. Tendințele globale, peste un timp, vor deveni actuale și în Cernăuți. Fără o susținere din exterior prin fonduri nerambursabile, sponsorizări și donații din România sau prin sprijinul financiar direct de către Kiev, presa românească se va sărăci instituțional și mai mult, iar posibilitățile de comercializare a activităților media sunt reduse în urma grupului țintă destul de mic.

Despre Marin Gherman

Marin Gherman este președinte-fondator și redactor-șef al Centrului Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina, care include patru organe de presă de limba română: Agenția de știri BucPress, Radio Cernăuți, BucPress TV și revista BucPress. Director al Institutului de Studii Politice și Capital Social (Cernăuți). Redactor-șef adjunct la revista de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” (Cernăuți – București). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți. Și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Națională din Cernăuți „Iuri Fedkovici” în domeniul științelor politice. Autor de studii publicate în reviste de specialitate, coautor a patru monografii științifice: Instituțiile societății civile și capitalul social în noile state membre ale UE (Cernăuți, 2015), Sprache Politik und Konflikte in der Ukraine, Republik Moldau und Georgien (Leipzig, 2017), Peisajul etnocultural și etnopolitic al regiunilor de frontieră din Ucraina, R.Moldova și România. Retrospectivă istorică și actualitate (Cernăuți, 2018), Intersecții educative: dialog cu minoritățile naționale din regiunile Cernăuți și Transcarpatia (Drogobici, 2020), COVID-19. Dimensiuni ale gestionării pandemiei (Iași, Editura Junimea, 2020).

Citește și…

Citește și…

Share This