Despre identitate și simț civic

Scris de Giovanni Aurelio di Nanna

26 mai, 2020

Adeseori, când se vorbește despre diaspora, se face referire la românii care au plecat din România și care s-au mutat în străinătate pentru motive legate de locul de muncă sau de studii – sau chiar din considerente politice, dacă au plecat din România înainte de 1989.

 

Despre identitate și simț civic: experiența unui tânăr italian cu origini românești.

Și eu fac parte din diaspora; chiar dacă acest lucru nu este mereu recunoscut, și acei români care nu s-au născut și nu au locuit niciodată în România, dar au un părinte (sau ambii părinți) de cetățenie română, sunt parte din diaspora.

Eu mă numesc Giovanni Aurelio di Nanna. Chiar dacă am un nume italian și sunt născut și am crescut într-un oraș însorit din Sudul Italiei (Bari), sunt și mă simt pe deplin cetățean român. M-am născut într-o familie mixtă italiano-română, mama mea fiind româncă – dar stabilită în Italia încă din ultimii anii ai perioadei comuniste din România, iar tatăl meu este italian.

 

Emisiunea Locuri cu povești – Giurgiu – Arhiva TVR

Cele mai frumoase amintiri din copilărie le-am trăit în România.

Cel mai frumos cadou pe care părinții mei mi l-au dăruit a fost ocazia unică de a crește și de a mă dezvolta într-un mediu multicultural și bilingv. Consider că această circumstanță m-a ajutat foarte mult în a avea o sensibilitate majoră pentru tot ce înseamnă diversitate.
Cele mai frumoase amintiri din copilărie le-am trăit în România. În fiecare vară, maică-mea ne lua pe mine și pe sora mea și, cu avionul, mergeam la bunica în România. Acolo petreceam două luni la țară, în județul Giurgiu. Chiar dacă eram copii, eram conștienți că mediul rural din România anilor 90’ – începutul anilor 2000 era subdezvoltat. Cu toate că duceam lipsa unor obiecte sau facilități pe care le aveam în Italia, viața de la țară ni se părea cea mai frumoasă: cu aer curat, natura încă relativ nepoluată, copiii care se jucau de dimineața până seara pe stradă, obiceiuri și tradiții de odinioară care încă se păstrau cu sfințenie.
În familie, chiar și atunci când eram în Italia, vorbeam adesea în română. Îmi amintesc, de exemplu, la școală – în clasa întâi – când a trebuit să învăț să scriu, învățătoarele mele din Italia erau nemulțumite de faptul că aveam probleme în a scrie corect cuvintele care prevedeau consoane duble, pentru că acest lucru pur și simplu nu există în limba română.
 

Sunt mândru să fiu român, pentru că acest lucru face parte din identitatea mea.

Pe măsură ce am crescut, mi-am cultivat și conștiința civică pe care consider că ar trebui s-o aibă un cetățean român. Am început să citesc despre istoria României și să mă interesez despre tot ce se întâmplă în România, mai ales la nivel politic. Din acest motiv, am decis să aplic și să particip în 2017 la programul oficial de Internship al Guvernului României. Pe parcursul acestei experiențe de lucru în administrația publică din România, am avut oportunitatea, alături de colegii de internship, de a mă întâlni și de a interacționa cu diferiți demnitari ai statului român – inclusiv cu majoritatea membrilor cabinetului Guvernului de atunci, și chiar și cu prim-ministrul.

Totuși, trebuie să denunț că uneori, în România, unii oameni au o atitudine de dispreț față de cei din diaspora – o situație neplăcută pe care am întâlnit-o și eu personal: mi s-a întâmplat destul de des să fiu catalogat drept „străin”, pentru că nu m-am născut în România.
Cu toate astea, sunt mândru să fiu român, pentru că acest lucru face parte din identitatea mea. Și nu exclud ca în viitor să mă reîntorc și să locuiesc pentru o perioadă lungă de timp în România.

 

Scris de Giovanni Aurelio di Nanna

Giovanni Aurelio Di Nanna, 27 de ani, cetățean italian și român. Locuiește în Bari, Italia. A studiat economia internațională la Universitatea din Bari și la Istanbul Aydın University. Pasionat de aviație, strategie social media, istorie și știri despre afaceri externe.

Citește și…

Citește și…

Despre aromânii din Albania

Aromânii/vlahii din Albania sunt așezați în partea sud-estică a Albaniei, în orașul Korça și în zonele din împrejurimi, aceștia cunoscându-se sub numele de „Fărșăroți”. Moscopole (Voskopoja) este cea mai cunoscută așezare în care aromânii au trăit și au avut o activitate culturală, economică și academică remarcabilă.

citește mai mult
Share This