#Concurs | Maria Vrabie – România – dulce plai, gură de rai

„Un om îndrăgostit de neamul lui vede într-o ţară mizerabilă o inimă palpitând” – Dan Puric, eseist român.

Ţara mea, casa mea, locul în care îmi încep şi îmi sfârşesc ziua, locul în care m-aş întoarce oricând, măcar cu sufletul.

România este țara mea frumoasă, țară de poveste prin geografia, tradiţiile, obiceiurile, locurile și oamenii ei. Un loc minuat în România este Delta Dunării. O plimbare de câteva ore în leagănul valurilor de pe brațele Dunării este fix picătura de apă care atinge nisipul deșertului unu suflet citadin. Aici mi-am petrecut copilăria alături de familia și prietenii mei. Am spus primele mele cuvinte precum mama, tata. Am învățat și am descoperit multe lucuri interesante despre țara mea.

 

Cimitirul Vesel de la Săpânța, situat în zona Maramureșului, este singurul de acest fel din întreaga lume. Cimitirul este faimos atât pentru crucile viu colorate, cât și pentru versurile amuzante de pe cruci.

Pentru mine, România este ca o a doua mamă, ea m-a crescut, ea m-a format și m-a educat. Multe dintre amintirile mele au rămas anume pe meleagurile aceastea.

România este frumoasă nu doar prin geografia sa. Şi obiceiurile, tradiţiile şi portul popular sunt deosebite. Asemenea proverbului românesc „Omul sfinţeşte locul”, avem o Românie aşa cum ne-am creat-o sau cum o creăm în fiecare zi.

„Pentru mine, limba română e distanța dintre inima și umbra ei, care se numește suflet” – Fănuș Neagu.

Țara mea este locul unde frunzele, colinele, munții, vorbesc despre frumoasa mea țară România. Frumuseţea gândurilor despre patria mea, România, sunt doar vorbe dacă respectul şi iubirea faţă de ea nu sunt dovedite. Dovada se aduce nu prin vorbe, ci prin fapte. Pentru mine, o comoară a țării este însăși limba. Limba este o scrisoare pierdută de-a lungul vieții, deoarece în adâncul ei se ascunde trecutul enigmatic a buneilor și străbuneilor noștri.

Glasul ei este asemenea unui foc a neamului românesc. Consider că limba este aidoma Lucefărului, prima stea ce apare seara și ne îndrumă pe calea cea corectă. Importanța limbii se remarcă și în versurile scrise de Grigore Vieru și interpretate de Ion și Doina Aldea-Teodorovici în poezia ,,Pentru ea”. Datorită ei am un grai cu care mă mândresc. Nu e țară mai frumoasă ca țara unde m-am născut și am copilărit și am făcut mii de fapte năstrușnice.

În concluzie, îmi iubesc țara mea fără motive și mândresc cu ea.

Scris de: MARIA VRABIE

16 ani, Moldova

„România din biblioteca mea”, Ediția a II-a

Concurs de eseuri

Citește și…

Citește și…

Share This