#Concurs | Alexandra Chiroșca – Limba română – o sursă nesfârșită de informație

Suntem români, suntem un vechi popor. Suntem păziți de Dumnezeu și uniți prin tricolor. (A.G. Drosu). Pentru mine, România înseamnă mai mult decât un cadru pitoresc și binecuvântat, mai mult decât codrul și marea. Acesta este locul de unde se trag rădăcinile mele. Acesta este locul de trai al strămoșilor mei. Deci, România nu reprezintă doar o țară vecină cu Basarabia, ci și o parte a sufletului meu.

Patria română ascunde o adevărată istorie în spate: începând cu limba latină până la restricțiile din URSS și limba moldovenească. Limba română a evoluat din latina orientală, care era una dintre principalele mijloace de comunicare în vremea vechilor populații. Însă, după destrămarea Imperiului, timp de câteva secole, limba latină a suferit schimbări mari, care au dus încet la apariția limbii române încă din secolul VIII. Un alt impact pentru limba română a fost cucerirea Basarabiei de către Imperiul Rus. În Basarabia a fost introdusă o nouă limbă de stat: limba moldovenească. Înlăturarea limbii române a fost un pas pentru scopul dezechilibrului și distrugerii conștiinței naționale. Orice om care putea împiedica acest proces de distrugere era foarte ușor exportat în lagărele de concentrare. Odată cu prăbușirea URSS, Basarabia a devenit independentă, trecând înapoi la limba română, care era mai mult o limbă schimonosită. Dar în ciuda situației de la moment, graiul românesc era cântat și ridicat în slăvi de contemporanii apărători ai valorilor naționale, de popor, astfel că în cadrul Marii Adunări Naționale din 31.08.1991, Limba Română este declarată de stat.

Cu aceeași limbă moldovenească am crescut și eu. Am făcut cunoștință prima dată cu adevărata limba română la școală. Am descoperit frumusețea unei vorbiri corecte. Odată cu timpul, am început să mă îndrăgostesc tot mai mult de limba română. Biblioteca mea se mărea cu pași rapizi. Am descoperit că cărțile pot fi o adevărată comoară pentru sufletul omului. Am avut noroc și de profesori buni, care m-au ajutat să pășesc curajoasă în lumea minunată a cărților. Cartea este un mister după care se ascund mii și mii de cunoștințe pe care le aflu zilnic. Din cărți am descoperit că limba română este o limbă deosebită, dificilă, dar totuși fonetică, emoționantă și melancolică. Citind, mă conving și mai mult că limba română este diamantul țării noastre. Dacă nu strălucește în inimile noastre, acest diamant se stinge și piere. Nu merită să pierdem un simbol atât de important pentru țara noastră. Limba română aduce cu sine cântecul strămoșilor, care ne face un stat unitar.

Cu trecerea anilor, am descoperit tot mai multe informații referitoare la România. Mica unire din 1866 – evenimentul care a adus la Unirea statelor Moldova și Țara Românească. În 1877- 1878, în urma războiului ruso-turc, România și-a obținut independența față de Imperiul Otoman. Lupta pentru manifestarea, independența și menținerea culturii românești este de lungă durată și în permanență a fost prezentă în istoria statelor române.

Dacă tot vorbim despre menținerea culturii române, nu putem să nu-i menționăm și pe cei care au afirmat și promovat limba română clasică. Mă refer la scriitori, îndeosebi la scriitorii basarabeni, precum: Aureliu Busuioc („Singur în fața dragostei”, 1966), Nicolae Dabija („Tema pentru acasă”, 2011), Ion Druță („Frunze de dor”, 1957), („Povara bunătății noastre”, 1964), Mihai Eminescu, Ion Creangă („Amintiri din copilărie”, 1892), Grigore Vieru și Spiridon Vangheli („Albinuța”, „Abecedarul”). Nu aș putea uita și de cele și de cele două inimi gemene care au bătut în același ritm, faimoșii Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care au cântat primii despre limbă. Alți oameni iluștri, cronicari basarabeni, sunt: Miron Costin („Letopisețul Țării Moldova”, original), Grigore Ureche („Letopisețul Țării Moldova”, tradusă în limba română), Dosoftei, Dimitrie Cantemir („Descrierea Moldovei”).

Toți acești oameni iluștri enumerați mai sus au muncit și au riscat pentru patrie. Ca răsplată, eu sunt responsabilă de a fi un cetățean român fidel, care promovează adevăratele valori ale limbii române. Eu trebuie să împărtășesc cu ceilalți frumusețea vorbirii corecte, pentru că schimbarea vine mai întâi de la sine. Nu este cazul să-mi fie rușine de strămoșii și tradiții.

În opinia mea, un adevărat patriot care își iubește patria respectă și se îngrijește de cele lăsate ca moștenire. Acestea vor rămâne peste ani și și vor reprezenta patrimoniul. Cum spunea și mărețul Ștefan cel Mare: „Aceste pământuri n-au fost ale strămoșilor mei, n-au fost ale noastre, ci ale urmașilor urmașilor noștri în veacul vecilor.”

Limba și țara-baștină sunt versurile din cântecul trecutului, a prezentului și a viitorului. Ele mențin trăinicia neamului și rămân comoara cea mai de preț a neamului nostru, având datoria sacră de a le păstra nealterate.

 

Scris de: ALEXANDRA CHIROȘCA

14 ani, Moldova

„România din biblioteca mea”, Ediția a II-a

Concurs de eseuri

Citește și…

Citește și…

Share This