Ce sunt Orașele Inteligente (Smart Cities)?

Scris de Andrei Voinescu

13 iun., 2020
Orașele Inteligente – sau Smart Cities – transpun beneficiile digitalizării în mediul urban. Un astfel de exemplu este reprezentat de aplicațiile digitale conectate la senzori de trafic, care facilitează gestionarea și planificarea rutieră.

 

Cine și de ce ar investi în tehnologii de tip Smart City?

Astfel de aplicații digitale au potențialul de a salva vieți, de a reduce infracționalitatea și de a sprijini sistemul medical – printre altele. De asemenea, ele pot contribui la reducerea timpilor de așteptare, la eficientizarea lucrărilor publice și la creșterea gradului de conectare socială.

Conform cercetărilor, orașele care funcționează eficient devin mai locuibile, mai productive și mai atrăgătoare pentru investitori.

Deși sunt multe elemente interdependente care contribuie la dezvoltarea unui oraș, investițiile în soluții digitale de tipul Smart City au, probabil, cel mai mare potențial de impact economic și social, prin raportare la costurile asociate. Acest impact (exemplificat mai jos) a fost demonstrat în cadrul mai multor orașe pilot.

Astfel, în mod natural, sectorul public are un grad ridicat de interes în aplicațiile de tipul Smart City, având în vedere beneficiile financiare și sociale ale acestora. Însă, majoritatea aplicațiilor și echipamentelor aferente (de exemplu IoT) sunt dezvoltate de mediul privat.

What is a smart city? | CNBC Explains | CNBC International

Situație economică ideală?

Dacă ținem cont de beneficiile care survin în urma implementării acestor tehnologii, putem schița o paradigmă economică ideală, în care:
– Sectorul public investește în infrastructura digitală locală;
– Sectorul privat local dezvoltă aplicații specifice orașului (având în vedere specificitatea orașului);
– Locuitorii orașului se bucură de beneficiile specifice investiției; și
– Orașul acum atrage noi investitori, capital uman și contribuie la creșterea gradului de satisfacție al locuitorilor.

Contextul global

Organizația Națiunilor Unite („ONU”) a înțeles potențialul tehnologiilor de tip Smart City și, în aceasta privință, a lansat inițiativa UN United For Smart Sustainable Cities („U4SSC”), în 2016.

Această inițiativă are ca scop promovarea informațiilor referitoare la conceptul de Smart City, și funcționează ca o platformă de schimb de bune practici în domeniu. În mod esențial, un set de 92 de indicatori de performanță („KPI”) a fost elaborat, pentru ca fiecare oraș să se poate auto-evalua (vezi un exemplu mai jos).

Organizația Națiunilor Unite („ONU”) a înțeles potențialul tehnologiilor de tip Smart City și, în aceasta privință, a lansat inițiativa UN United For Smart Sustainable Cities („U4SSC”), în 2016.

Această inițiativă are ca scop promovarea informațiilor referitoare la conceptul de Smart City, și funcționează ca o platformă de schimb de bune practici în domeniu. În mod esențial, un set de 92 de indicatori de performanță („KPI”) a fost elaborat, pentru ca fiecare oraș să se poate auto-evalua (vezi un exemplu mai jos).

Acești indicatori pot fi folosiți de orice autoritate pentru a evalua unde se poziționează
orașul lor și pentru a identifica unde ar avea cel mai mare impact o potențială investiție în tehnologiile de tip Smart City.

De reținut este faptul că metodologia U4SSC este globală și a fost aplicată cu succes în peste 100 orașe de mărimi diferite (cel mai mic având sub 40.000 de locuitori, iar cel mai mare – peste 10 milioane).

Un exemplu practic

Orașul Ålesund din Norvegia (care are aproximativ 66.000 de locuitori) a raportat rezultate impresionante în urma adoptării tehnologiilor de tip Smart City. Pe scurt, primăria orașului se confruntă cu o serie de provocări: una dintre cele mai presante este identificarea unei modalități prin care echipajele de pompieri (localizate în zona verde de jos, din figura de mai jos) pot ajunge rapid la casele din lemn (localizate în zona galbenă de sus, din figura de mai jos), având în vedere existența unui singur drum care este adesea congestionat (drumul și intensitatea congestiei sunt reprezentate cu roșu).

Inițial, o serie de senzori IoT au fost utilizați (în combinație cu date disponibile în mod public și cu imagini din satelit) pentru evaluarea riscurilor, elaborarea de teorii și propunerea de soluții potențiale.

Înainte de utilizarea acestor tehnologii, mai multe soluții (ineficiente din punct de vedere al costurilor și al volumului de muncă implicat) au fost înaintate primăriei – ca de exemplu, construirea unui terminal de ferry rapid, lărgirea drumului etc.

Însă, în urma datelor analizate, s-a constatat faptul că următoarele schimbări subtile vor reduce timpul curent de intervenție al pompierilor de la aproximativ 50 de minute la 10 minute (în orele de vârf):

– Schimbarea intervalului orar în care mașinile de colectare a gunoiului merg pe acel drum (acestea contribuind la congestionarea traficului în orele de vârf);
– Deschiderea (și respectiv închiderea) celor trei școli de pe acel drum, mai devreme cu 20 minute; și
– Scumpirea parcărilor adiacente, concomitent cu ieftinirea celor tangențiale drumului, cu aproximativ 15%.

Acest exemplu ilustrează doar una dintre cele peste 135 de măsuri care au fost luate de către autoritățile din orașul Ålesund în 2019, ca urmare a derulării unui singur program de tip Smart City.

România și tehnologiile de tip Smart City

Având în vedere natura deschisă („open-source”) a metodologiei U4SSC, orice autoritate publică o poate adopta pentru autoevaluare și poate publica rezultatele – preferabil acompaniate de un plan de acțiune.

În alte orașe ale lumii, societatea civilă, hub-urile digitale, grupurile de interes special, organizațiile de lobby, organizațiile non-guvernamentale sau locuitorii orașului contribuie activ la accelerarea modernizării / digitalizării orașului în care trăiesc.

Digitalizarea – și, implicit, Smart City-urile inevitabil vor dobândi din ce în ce mai multă tracțiune, însă, ține de fiecare dintre noi să contribuim la dezbaterea publică și la accelerarea digitalizării. Cu cât adoptăm tehnologii relevante și sustenabile mai repede, cu atât vom progresa și poate chiar prinde din urmă competitorii noștri – fie ei alte țări sau alte orașe.

În ultimii patru ani, 100 de orașe din lume au adoptat acest drum și semnificativ mai multe orașe au demarat programe la scară largă pentru dezvoltarea, testarea, implementarea și exportarea de tehnologii de tip Smart City. Noi unde suntem?

 

Citește și…

Citește și…

Despre aromânii din Albania

Aromânii/vlahii din Albania sunt așezați în partea sud-estică a Albaniei, în orașul Korça și în zonele din împrejurimi, aceștia cunoscându-se sub numele de „Fărșăroți”. Moscopole (Voskopoja) este cea mai cunoscută așezare în care aromânii au trăit și au avut o activitate culturală, economică și academică remarcabilă.

citește mai mult
Share This